duminică, 11 octombrie 2009


Zmeul

MOTTO: "Lectia este una singura intotdeauna:sa-ti dai drumul cu ochii inchisi si sa stii sa-ti duci povara."

Cesare Pavesse

Te-am construit din bucati de constiinta:hartie reciclabila ,taiata din ziare,cu nesemnificativul rol de "fapt divers".

Proptete-infime bucati de lemn-ti-au fost visele,mladite rupte din arborele genealogic al desertaciunii.

Intr-o duminica de vis te-am inaltat pentru prima oara.Un cer albastru ne privea parinteste ,si o mare de verde ne statea la picioare...Timpul ramasese undeva in urma ,ascuns in pasapoartele noastre spre tacere.Dar ne-a ajuns ,apoi,pe nesimtite si cerul s-a acoperit de nori,iar duminica aceea era o luni,sau marti,sau poate miercuri...

Stiam,in delirul disperarii , ca nu-mi voi mai putea mentine picioarele pe pamant si poate nu datorita furtunii ,cat dorintei de-a te recupera ,intr-un fel sau altul.

Banuiam ca,in betia zborului,singurul lucru ce te retinea din calatoria ancestrala era bucata din ce in ce mai destinsa de sfoara.

Azi,nu regret nici macar o clipa zborul .As fi vrut ca tu sa fi ramas sus,purtat de cine stie ce adiere prolifica , dar nu are rost sa ma mint:in cadere,puteam simti bucata de sfoara din mana-mi inclestata.

Poate ca cineva te va culege de pe jos si-ti va repara scheletul frant.Poate ca va incerca sa te inalte .Nimic mai trist decat un zmeu peticit pe un cer parasit .Intr-un final ,vei fi liber.Poate ca de vina va fi un vant neprielnic ,sau poate ca sforile se vor rupe.Sau poate ca noul stapan iti va da drumul.

Iti vei gasi sfarsitul fie intr-o alta furtuna,fie uitat intr-un colt de lume,blestemat a nu te gandi la proximul zbor,ci la prima prabusire.

Undeva,pe retina,imi apare pentru cateva clipe o imagine :un copil inaltand un zmeu .Dar copilul nu sunt eu,zmeul nu esti tu,si-am obosit sa ne tot cautam intr-o alta poveste ...

Asa se incheie chestia asta,fara a avea pretentia c-ar fi inceput.N-am zburat vreodata,inca imi construiesc zmeul din franturi de cuvinte si jumatati de suras.Cat despre zmeul lui Tudor Chirila,ei bine,el a prins o noua briza...

Vama Veche, odinhneasca-se in pace..


Ciranoush.